Tocmai când începusem să îmi pierd răbdarea şi să mă apuc de dat vina pe diverse divinități am fost asaltată de o avalanşă de lucruri pozitive. Aşadar, good things do come to those who wait. Desigur, așteptarea e partea cea mai dificilă, dar merită.
Momentan, număr minutele până când voi ateriza acasă şi imi rerereimaginez momentul in care voi deschide uşa de la intrare de zeci de ori. Cine mă aude îşi imaginează probabil că urăsc Anglia. Nu. E greu de explicat dorinţa asta nebună, pentru că e ceva mai mult decât dor însă cei aflaţi în situaţia mea ştiu foarte bine despre ce vorbesc.
Referitor la dorinţele de Crăciun am câteva, destul de importante. Vreau zăpadă şi să ajung cu bine acasă. Vreau linişte de sărbători, vreau să fiu destul de puternică incât să uit pentru 3 săptămâni de tot ce ţine de facultate şi ce se mai întâmplă aici şi să mă bucur cu adevărat de familie. Vreau să am timp să mă întâlnesc cu toţi oamenii care contează cu adevărat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu